Paralele intersectate

Univers paralel

Un pas absent de teama nu-l mai faci
Catre universul paralel ce te-nfioara.
Fierbinte e nisipul pe care calci
Iar rece e apa lina ce omoara.

Pentru ce sufletul sa mi-l dau
Si pentru ce atatea temeri?
Nimic nu merita sa-mi iau
Iubirea si sa raman fara puteri.

Am sa ma scufund cu totul intr-o lume proprie
Fara ca iluzia de realitate sa-mi apara copie.
In culmi fragede am sa ma ridic si am sa strig
Ca totul dezgolit ma rastoarna si incepe cu frig.

Cu premeditare stau cu gandul paralel
La marginea absurda pictata pe un inel.
Scot din nou cureaua ce strange universul
Si ma destainui lui, catre Demiurgul.