Amintiri...
Imi amintesc si acum,
Cand stau pe prispa casei,
Cand fiori cadeau si spun:
Au trecut atatia ani
Peste noi...atatia fiori,
Dar totul mi-e clar acum.
Imi amintesc ca si cum
A fost totul...parca ieri.
Am asteptat fiorul sa revina,
Totul cum era inainte sa fie.
De ce spui ca eu sunt de vina,
Daca am fost "Noi" la greu si la bine?
Am fost doi, copii fara minte
Ce ne gandeam ca totul va fi usor,
Dar pana viata ti-a spus ce simte,
Am privit, ai privit totul cu umor.
Un comentariu:
O poezie foarte faina si o diploma pe deplin meritata... felicitari! :)
Trimiteți un comentariu